Intr-o societate in care sentimentul de raspundere morala este insuficient dezvoltat, aparitia creditului ipotecar, la inceputul anului 2003, a bulversat imobiliarul romanesc oferindu-i, insa, componenta de globalizare, a declarat pentru Rompres Artur Silvestri, profesor de gestiune imobiliara la UFI Bruxelles.
"Creditul ipotecar a insemnat aparitia marelui capitalist camataresc international. Real. Palpabil. Un fapt caruia nu poti sa i te sustragi. Practic, pe piata romaneasca imobiliara a fost o infuzie brutala a unui capital de cateva sute de mii de dolari, o cantitate enorma pentru o piata inertiala cum aveam in acel moment", a precizat Artur Silvestri.
Aparitia creditului ipotecar s-a conjugat cronologic uimitor de bine cu intrarea, in vara lui 2003, a unei mari sume de bani proveniti din economiile romanilor aflati la munca in strainatate.
Liberalizarea vizelor in spatiul Schenghen, la inceputul lui 2003, a dat posibilitatea romanilor sa se intoarce in tara stiind ca se pot reintoarce legal si usor la munca in strainatate. Astfel, resedintele de judet, orasele mari au cunoscut in lunile iulie-august 2003 un adevarat "boom" imobiliar.
"Acest fenomen nu s-a simtit cu aceeasi intensitate in Bucuresti, unde procentul de locuitori plecati la munca in strainatate era mic', potrivit lui Silvestri.
Conjugarea celor doua momente de aflux financiar a dus, in 2003, la un soc al tranzactiilor pe piata imobiliara. S-a creat o piata libera, cu un caracter globalizat, irevocabil, dar si cu unul speculativ, greu de controlat sau de prognozat ca evolutie.
"Anul 2003 a creat, astfel, o realitate extrem de complexa, puternic grevata de elemente de psihologie. De aici au rezultat o serie de legende, mitologii, rumori, zvonistici. Efectele creditului ipotecar pentru imobiliarul romanesc este, in fapt un fenomen psihologic romanesc", spune Silvestri. Creditul imobiliar nu a influentat perceptibil piata deoarece sentimentul riscului de a pierde un bun propriu era resimtit pregnant. In schimb, ceea ce nu a reusit timp de 12 ani creditul imobiliar, cel ipotecar " a aruncat, practic, in aer o piata baltita".
"In cazul creditului ipotecar, romanii au impresia, in cele mai multe cazuri", ca nu risti nimic, decat acel avans perceput de banca. Intr-o societate in care sentimentul de raspundere morala este insuficient dezvoltat, se merge pe principiul ca se vor descurca cumva in cei 10-15-25 de ani cat este perioada de creditare. Stand in casa cumparata pe credit, locatarul are sentimentul fals si straniu ca aceasta ii apartine. Este, fara indoiala, punctul de plecare al unei evolutii imprevizibile pentru cotatiile imobiliare, apreciaza Silvestri.
De altfel, in vara lui 2004, un Raport al Bancii Mondiale facea prognoze la un recul pe piete imobiliare locale precum Marea Britanie, Irlanda, Australia. Principalul motiv al acestor recensiuni era incapacitatea locala de a completa oferta fata de nivelul cererii.
In general, momentul in care piata imobiliara poate "ingheta" sau chiar atinge un "crah", asemeni celui bursier este acela in care pretul depaseste limita suportabilului psihologic.
"Aceasta se poate intampla nu numai in materie de locuinte, ci si de investitii. Daca pe piata imobiliara bucuresteana, in special, gradul de rentabilitate al afacerii in ansamblu nu mai este interesant, profitabil, atunci vor incepe primele semnale ale recesiunii in acest sector", apreciaza Artur Silvestri.
Prabusirile de piata pot depinde, de asemenea, de fenomene impalpabile din zona economicului. O astfel de componenta "imprevizibila" ar fi aparitia unei noi piete, relativ stabila, dar pe care investitia ar aduce un profit cu mult mai mare. /ROMPRES/
