Alege judetul  
  Firma      
 
Sfaturi utile
Legislatie
Modele de contracte
Procese verbale
Info util
Terenuri
Case la rosu
Alpinisti utilitari
Arhitecti
Cadastru
Constructori
Consultanti
Demolatori
Designeri
Diriginti de santier
Expertize/evaluari
Imobiliare
Instalatori
Materiale de constructii
Proiectanti
Studii topo-geo
Utilaje constructii
Materiale
Utilitati
Credit ipotecar
Leasing imobiliar
index->legislatie-> h.g. 766/1997
H.G. 766/1997 - Judetul
 


HG 766/1997 - HOTARÂRE pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în constructii

În temeiul art. 38din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în constructii,
Guvernul României hotaraste:

Art. 1. Se aproba regulamentele privind:
  1. activitatea de metrologie în constructii;
  2. conducerea si asigurarea calitatii în constructii;
  3. stabilirea categoriei de importanta a constructiilor;
  4. urmarirea comportarii în exploatare, interventiile în timp si postutilizarea constructiilor;
  5. agrementul tehnic pentru produse, procedee si echipamente noi în constructii;
  6. autorizarea si acreditarea laboratoarelor de analize si încercari în constructii;
  7. certificarea de conformitate a calitatii produselor folosite în constructii, cuprinse în anexele nr. 17, care fac parte integranta din prezenta hotarâre.
Art. 2. Actualizarea si gestionarea regulamentelor prevazute la art. 1 se realizeaza de catre Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului.

Art. 3. Pe data intrarii în vigoare a prezentei hotarâri se abroga:
  • Hotarârea Guvernului nr. 256/1994 pentru aprobarea Regulamentului privind asigurarea activitatii metrologice în constructii, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 152 din 17 iunie 1994;
  • Hotarârea Guvernului nr. 261/1994 pentru aprobarea unor regulamente elaborate în temeiul art. 35 si 36 din Ordonanta Guvernului nr. 2/1994 privind calitatea în constructii, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 28 iulie 1994;
  • Hotarârea Guvernului nr. 392/1994 pentru aprobarea Regulamentului privind agrementul tehnic pentru produse, procedee si echipamente noi în constructii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 202 din 4 august 1994;
  • Hotarârea Guvernului nr. 393/1994 pentru aprobarea Regulamentului privind autorizarea si acreditarea laboratoarelor de încercari în constructii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 202 din 4 august 1994;
  • Hotarârea Guvernului nr. 728/1994 pentru aprobarea Regulamentului privind certificarea calitatii produselor folosite în constructii, publicat în MonitorulOficial al României, Partea I, nr. 325 din 24 noiembrie 1994.

ANEXA Nr. 1

REGULAMENT privind activitatea de metrologie în constructii

CAPITOLUL I
Prevederi generale

Art. 1. Activitatea de metrologie în constructii constituie o componenta a sistemului calitatii în acest domeniu, instituit prin lege, prin care se asigura administrarea, confirmarea metrologica si utilizarea echipamentelor de masurare.

Art. 2. Prezentul regulament stabileste cadrul normativ general, principalele elemente de continut, metodologice si de organizare privind activitatea de metrologie în constructii.

Art. 3. Prevederile prezentului regulament se aplica tuturor persoanelor juridice si fizice implicate în activitatea de constructii, care utilizeaza echipamente de masurare.

Art. 4. La aplicarea prevederilor prezentului regulament vor fi avute în vedere si vor fi respectate normele si instructiunile de metrologie legala, precum si standardele si alte reglementari oficiale aplicabile.

Art. 5. Definitiile termenilor specifici activitatilor de metrologie, folositi în textul prezentului regulament, sunt conforme cu cele din Glosarul de termeni privind sistemul calitatii în constructii.

CAPITOLUL II
Elemente principale de continut ale activitatii de metrologie în constructii

Art. 6. Activitatea de metrologie, conform prezentului regulament, are în vedere urmatoarele principii si obiective principale:

  1. asigurarea uniformitatii, exactitatii si legalitatii masurarilor efectuate;
  2. asigurarea legalitatii masurarilor prin utilizarea echipamentelor de masurare confirmate metrologic si, daca este cazul, cu aprobare de model;
  3. implementarea sistemului de asigurare a calitatii, stabilit pentru activitatea de metrologie în constructii.
Art. 7. Activitatea de metrologie cuprinde urmatoarele elemente principale:
  1. stabilirea masurarilor care sunt necesare;
  2. selectarea si achizitionarea echipamentelor de masurare, avînd în vedere domeniul de masurare, justetea, fidelitatea, robustetea si durabilitatea în conditiile specifice de mediu, pentru utilizarea prevazuta;
  3. receptia si administrarea identificarea, manipularea, conservarea, depozitarea echipamentelor de masurare;
  4. confirmarea metrologica a echipamentelor de masurare verificarea initiala, verificarea periodica si/sau dupa reparare , realizata prin laboratoare de metrologie proprii sau ale altor agenti economici, autorizate si/sau acreditate de Biroul Român de Metrologie Legala si, respectiv, de organismul national de acreditare a laboratoarelor de metrologie;
  5. asigurarea utilizarii echipamentelor de masurare în conditii conforme cu specificatiile si cu reglementarile tehnice aplicabile;
  6. asigurarea evidentei documentelor si înregistrarilor referitoare la echipamentele de masurare.
Art. 8. Prin activitatea de metrologie desfasurata trebuie sa se asigure utilizarea echipamentelor de masurare în conformitate cu necesitatile de masurare si cu prevederile specificatiilor tehnice ale acestora.

CAPITOLUL III
Elemente metodologice si de organizare a activitatii de metrologie în constructii

Art. 9. Stabilirea masurarilor care sunt necesare se face pe baza documentatiei, a procedurilor tehnice de executie si a reglementarilor tehnice aplicabile, pentru fiecare obiect, categorie de lucrari de constructii sau de activitate desfasurata.

Art. 10. Selectarea echipamentelor de masurare are în vedere cerintele privind masurarile, stabilite prin documentatia de executie, prin metodele de masurare si prin alte reglementari tehnice aplicabile.

Art. 11. Confirmarea metrologica se face potrivit reglementarilor legale.

Art. 12. Achizitionarea, receptia si administrarea echipamentelor de masurare se asigura, de catre fiecare persoana juridica sau fizica implicata, prin organizarea adecvata si asigurarea mijloacelor necesare pentru:

  1. contractarea furnizarii echipamentelor de masurare, avînd în vedere complexitatea comenzii, privind aparatele sau dispozitivele auxiliare, materialele de referinta, etaloanele, instructiunile de utilizare si de întretinere, dupa caz;
  2. receptia echipamentelor de masurare procurate atât sub aspect cantitativ, cât si functional;
  3. instituirea si asigurarea functionarii unui sistem, inclusiv a documentelor proceduri, instructiuni , a spatiilor si a conditiilor de mediu, precum si a personalului, dupa caz, privind identificarea, manipularea, conservarea si depozitarea, în conformitate cu instructiunile furnizorului si cu prevederile legale aplicabile;
  4. efectuarea confirmarii metrologice etalonari, verificari, reparari si tinerea evidentei documentelor si înregistrarilor respective;
  5. retragerea din serviciu, izolarea si tinerea evidentei echipamentelor de masurare neconforme, înlaturarea cauzelor neconformitatilor si reconfirmarea lor sau, dupa caz, casarea acestora.
Art. 13. Utilizarea echipamentelor de masurare se face de catre personal care are cunostintele si instruirea necesare pentru efectuarea masurarilor respective, conform instructiunilor furnizorului, metodelor de masurare si reglementarilor aplicabile.
În cazurile specificate de legislatia metrologica în vigoare, personalul din activitatea de metrologie trebuie sa posede atestarea necesara.

Art. 14. Se interzice utilizarea echipamentelor de masurare care nu sunt identificate din punct de vedere al starii de verificare, potrivit sistemului propriu, precum si a celor neconforme sau care nu au fost reconfirmate metrologic.

Art. 15. Activitatea de metrologie va fi supusa unei evaluari periodice, prin audit intern sau extern, în functie de volumul si de complexitatea acestei activitati, precum si în functie de categoria de importanta a constructiilor la care se aplica.

Art. 16. În functie de volum si de complexitate, activitatea de metrologie se va organiza tehnic si administrativ si va fi coordonata de personal tehnic corespunzator.

CAPITOLUL IV
Obligatii si raspunderi

Art. 17. Persoanele juridice si fizice implicate în activitatea de constructii, care utilizeaza în activitatea desfasurata echipamente de masurare investitori, proprietari sau utilizatori, proiectanti, experti tehnici, executanti , au urmatoarele obligatii si raspunderi:

  1. sa se asigure ca unitatea care presteaza serviciile respecta prevederile prezentului regulament;
  2. sa stabileasca, prin contract, obligatiile si raspunderile fiecarei parti privind toate conditiile referitoare la echipamentele de masurare utilizate la masurarile respective ma- nipulare, depozitare, securitate, conditii de mediu, accese;
  3. sa asigure evidenta documentelor care permit trasabilitatea masurarilor respective.
Art. 18. Persoanele juridice si fizice care desfasoara activitate de metrologie proprie au urmatoarele obligatii si raspunderi:
  1. sa asigure organizarea tehnica si administrativa si mijloacele necesare pentru realizarea activitatilor, conform prezentului regulament;
  2. sa asigure personalul corespunzator, precum si instruirea si atestarea acestuia, dupa caz;
  3. sa întocmeasca si sa tina la zi documentele si înregistrarile privind activitatea de metrologie, conform prevederilor din reglementarile legale aplicabile;
  4. sa evalueze, periodic, activitatea de metrologie si sa ia masurile necesare pentru desfasurarea corespunzatoare a acesteia.

CAPITOLUL V
Dispozitii finale

Art. 19. Biroul Român de Metrologie Legala si organele sale teritoriale, prin personal propriu âmputernicit, exercita controlul metrologic al statului asupra echipamentelor de masura utilizate în domeniul constructiilor, care sunt precizate în Lista oficiala a mijloacelor de masurare supuse obligatoriu controlului metrologic al statului, în conformitate cu atributiile care le revin.

Art. 20. Urmarirea aplicarii si controlul respectarii prezentului regulament se fac de catre personalul âmputernicit în acest scop din cadrul Inspectiei de stat în constructii, urbanism, lucrari publice si amenajarea teritoriului.
Pentru echipamentele de masurare nesupuse controlului metrologic al statului, la solicitare, Biroul Român de Metrologie Legala poate participa la controlul efectuat de personalul âmputernicit din cadrul Inspectiei de stat în constructii, lucrari publice, urbanism si amenajarea teritoriului.

Art. 21. Nerespectarea prevederilor prezentului regulament atrage raspunderi si sanctiuni contraventionale sau penale, dupa caz, conform legilor în vigoare.

ANEXA Nr. 2

REGULAMENT privind conducerea si asigurarea calitatii în constructii

Capitolul I
Prevederi generale

Art. 1. Conducerea si asigurarea calitatii constituie o componenta principala a sistemului calitatii în constructii si reprezinta o parte semnificativa a functiei generale de conducere dintr-o unitate.
Conducerea si asigurarea calitatii în constructii stabilesc si transpun în fapt politica în domeniul calitatii, prin activitati prestabilite si sistematice, destinate sa previna noncalitatea, sa asigure realizarea, atestarea si garantarea calitatii cerute prin reglementari tehnice si clauze contractuale, în conditii rationale de cost si termen, si sa ofere încredere în capacitatea agentului economic sau a persoanei juridice respective.

Art. 2. Prezentul regulament stabileste cadrul normativ general, principalele elemente de continut si metodologice pentru elaborarea, aplicarea si dezvoltarea conducerii si asigurarii calitatii în constructii, avînd în vedere standardele aplicabile, adaptate la specificul constructiilor.

Art. 3. Prevederile prezentului regulament se adreseaza tuturor persoanelor juridice sau fizice implicate în procesul de concepere, realizare, exploatare si postutilizare a constructiilor: investitori, proprietari, unitati de cercetare, de proiectare, fabricanti si furnizori de produse si servicii pentru constructii, executanti de lucrari de constructii si utilizatori ai constructiilor, care sunt obligati sa asigure, prin conducerea si asigurarea calitatii, obtinerea si mentinerea, pe întreaga durata de existenta a constructiilor, a unui nivel minim de calitate aferent cerintelor stabilite de legea privind calitatea în constructii.

Art. 4. Conducerea si asigurarea calitatii în constructii se aplica, în functie de categoria de importanta a constructiilor sau de complexitatea si de importanta unor lucrari, astfel:

  1. prin sistemul calitatii, definit si documentat pe baza principiilor si recomandarilor din standardele SR EN ISO seria 9000, adaptate specificului constructiilor, pentru:
    1. constructii avînd categoria de importanta exceptionala sau deosebita;
    2. constructii avînd categoria de importanta normala, finantate de la bugetul de stat;
    3. constructii avînd categoria de importanta normala, finantate din alte surse, daca aceasta este ceruta prin contract;
  2. prin planul calitatii, întocmit si aplicat pentru anumite lucrari sau constructii avînd categoria de importanta normala;
  3. prin îndeplinirea atributiilor responsabilului tehnic cu executia, atestat, în cadrul unei organizari corespunzatoare a activitatii executantului, pentru constructii avînd categoria de importanta redusa.
Conducerea si asigurarea calitatii în constructii se aplica de catre proprietari si/sau utilizatori, pentru etapele de exploatare si postutilizare a constructiilor, în cazurile prevazute la lit. a)(i). Pentru celelalte cazuri, în aceste etape ale existentei constructiilor, se aplica prevederile Regulamentului privind urmarirea comportarii în exploatare, interventiile în timp si postutilizarea constructiilor.
Categoriile de importanta a constructiilor sunt cele prevazute în Regulamentul privind stabilirea categoriei de importanta a constructiilor.

Art. 5. Pentru agentii economici implicati în activitatea de realizare a constructiilor se recomanda ca aplicarea conducerii si asigurarii calitatii în constructii sa fie însotita si de obtinerea certificarii profesionale, atestata pentru domeniile de specialitate ale obiectului lor de activitate.

Art. 6. Agentii economici si persoanele juridice care aplica sistemul calitatii pe baza standardelor SR EN ISO seria 9000, precum si beneficiarii contractelor încheiate cu acestia pot solicita certificarea sistemului respectiv de catre organisme de certificare acreditate în acest scop.

Art. 7. Termenii specifici utilizati în prezentul regulament sunt definiti în Glosarul de termeni privind sistemul calitatii în constructii.

CAPITOLUL II
Elemente de continut si metodologice ale conduceriisi asigurarii calitatii în constructii

Art. 8. Conducerea si asigurarea calitatii în constructii comporta stabilirea urmatoarelor elemente principale:

  • datele de intrare;
  • elementele principale de continut;
  • elementele metodologice privind aplicarea si dezvoltarea sistemului;
  • documente si înregistrari.
Continutul si dezvoltarea elementelor mentionate mai sus difera în functie de specificul activitatilor din unitatile - implicate.

Datele de intrare
Art. 9. Datele de intrare pentru conducerea si asigurarea calitatii în constructii sunt concretizate prin:

  1. documente privind obiectul de activitate, organizarea si resursele agentului economic sau ale persoanei juridice respective;
  2. documentele privind cerintele de calitate ale clientilor, precum si cele prevazute în reglementarile tehnice aplicabile documente contractuale, documentatia tehnica de proiectare.
Detalierea si explicitarea nivelului de calitate privind cerintele mentionate trebuie asigurate în vederea stabilirii datelor de intrare.

Elementele principale de continut
Art. 10. Conducerea si asigurarea calitatii în constructii cuprind urmatoarele elemente principale de continut:

  • programul de asigurare a calitatii;
  • organizarea aferenta sistemului;
  • conditiile referitoare la sistemul calitatii, aplicabile.
Aceste elemente se elaboreaza, se aplica si se actualizeaza continuu de catre agentii economici si persoanele juridice implicate.

Art. 11. Programul de asigurare a calitatii stabileste dispozitiile specifice, directoare pentru definirea si obtinerea calitatii, precizînd obiectivele, regulile de operare, resursele si secventele activitatilor legate de calitate.
Acest program poate fi elaborat si aplicat de agentii economici sau de persoanele juridice atât cu referire la elementele interne ale conducerii si asigurarii calitatii politica, conducere, strategie, organizare , cât si pentru asigurarea externa a calitatii, potrivit contractelor încheiate între parti, precum si pentru evaluarea de catre o secunda parte client sau certificarea, printr-o terta parte organism de certificare , a conducerii si asigurarii calitatii, aplicate.

Art. 12. Programul de asigurare a calitatii este concretizat prin urmatoarele documente principale:

  1. manualul calitatii, care poate diferi în ceea ce priveste gradul de detaliere si formatul, pentru a corespunde necesitatilor agentului economic sau ale persoanei juridice. Acesta poate fi alcatuit din mai multe documente. în functie de obiectul manualului, se poate utiliza un calificativ, spre exemplu manual de asigurare a calitatii, manual de management al calitatii;
  2. proceduri, care sunt:
    • procedurile sistemului, care detaliaza conditiile referitoare la sistemul calitatii;
    • procedurile tehnice de executie sau de proces, care includ planuri de control al calitatii;
    • proceduri administrative;
    • planul de control al calitatii.
În anumite cazuri mai deosebite lucrari de investitii-constructii importante, utilizare de produse noi sau procese si procedee de executie speciale beneficiarii investitori pot solicita, prin contract, elaborarea si aplicarea de catre furnizorii de produse sau de catre constructorii executanti de lucrari a unor planuri ale calitatii, pentru acele cazuri. Planurile calitatii se stabilesc în concordanta cu programele de asigurare a calitatii ale beneficiarilor si în corelare cu manualele si cu procedurile privind calitatea ale furnizorilor sau ale executantilor respectivi.

Art. 13. în situatia în care sistemul calitatii, aplicat pe baza standardelor SR EN ISO seria 9000, nu este certificat, documentele principale ale sistemului vor fi avizate de catre specialisti sau organisme agreate de Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului sau certificate de catre un organism de acreditare, în urmatoarele cazuri:

  • pentru participarea la licitatii;
  • pentru constructii avînd categoria de importanta exceptionala sau deosebita;
  • pentru constructiile finantate din fondurile statului;
  • pentru alte cazuri în care aceste documente pot fi opozabile.
Art. 14. Organizarea aferenta conducerii si asigurarii calitatii în constructii, integrata în sistemul general de organizare si functionare a agentului economic sau a persoanei juridice, trebuie sa cuprinda:
  • definirea politicii privind calitatea, a obiectivelor, a metodelor de conducere si a responsabilitatilor privind implementarea si functionarea conducerii si asigurarii calitatii;
  • identificarea problemelor reale sau potentiale în materie de calitate, stabilirea de solutii pentru rezolvarea lor si urmarirea aplicarii acestora;
  • organizarea, învestirea cu autoritatea si cu competentele necesare si asigurarea independentei compartimentelor si a personalului de asigurare a calitatii si de control al calitatii;
  • asigurarea mijloacelor si resurselor adecvate pentru aplicarea politicii calitatii si realizarea obiectivelor acesteia;
  • formarea si instruirea personalului implicat în asigurarea si controlul calitatii;
  • analizarea periodica, de catre conducerea unitatii, a conducerii si asigurarii calitatii sub aspectul eficacitatii si satisfacerii cerintelor specificate.
Art. 15. Conditiile referitoare la sistemul calitatii, aplicat pe baza standardelor SR EN ISO seria 9000, corelate cu celelalte elemente ale acestui sistem, fata de care se stabilesc cerintele specifice ale diferitelor modele de asigurare a calitatii, sunt urmatoarele:
  • responsabilitatea managementului analiza - sistemului;
  • sistemul calitatii documente;
  • analiza contractului;
  • controlul proiectarii;
  • controlul documentelor si al datelor;
  • aprovizionarea;
  • controlul produsului furnizat de client;
  • identificarea si trasabilitatea produsului (lucrarii);
  • controlul proceselor;
  • inspectii (control) si încercari;
  • controlul echipamentelor de inspectie, masurare si încercare;
  • stadiul inspectiilor (controlului) si al încercarilor;
  • controlul produsului (lucrarii) neconform;
  • actiunile corective si preventive;
  • manipularea, depozitarea, ambalarea, conservarea si livrarea;
  • controlul înregistrarilor calitatii;
  • auditurile interne ale calitatii;
  • instruirea;
  • service si urmarirea comportarii lucrarilor;
  • tehnicile statistice.
În cadrul sistemului calitatii, elaborat si aplicat de catre agentii economici si persoanele juridice, se retin acele conditii referitoare la sistemul calitatii care corespund modelului de asigurare a calitatii adoptat conform art. 19 si care sunt specifice etapei si activitatilor ce fac obiectul contractelor încheiate: proiectare, fabricatie, executie.
În cazul etapelor de exploatare si postutilizare, dintre conditiile referitoare la sistemul calitatii se selecteaza cele care corespund prevederilor si reglementarilor aplicabile acestor etape.
Conditiile referitoare la sistemul calitatii, prevazute la alin. 1, vor fi adaptate specificului activitatilor si lucrarilor efectuate, prin proceduri de sistem, proceduri administrative sau, dupa caz, proceduri/instructiuni tehnice specifice.

Elementele metodologice privind aplicarea si dezvoltarea sistemului calitatii aplicat pe baza standardelor SR EN ISO seria 9000
Art. 16. Aplicarea sistemului calitatii, pe baza standardelor SR EN ISO seria 9000, si dezvoltarea elementelor de continut ale acestuia, de catre agentii economici si persoanele juridice implicate, participante la activitatile din cadrul diferitelor etape ale realizarii si exploatarii constructiilor, se efectueaza în mod diferentiat.

Art. 17. Diferentierea în aplicarea sistemului calitatii aplicat pe baza standardelor SR EN ISO seria 9000, care se reflecta în obiectivele si organizarea acestui sistem, adoptate de catre agentii economici si persoanele juridice implicate, este evidentiata prin:

  1. cerintele de asigurare a calitatii, corespunzatoare organizarii si capacitatii acestora de a cuprinde cât mai bine conditiile referitoare la sistemul calitatii;
  2. categoria de importanta a majoritatii constructiilor ce formeaza obiectul de activitate al acestora si factorii specifici care caracterizeaza acele constructii.
Art. 18. Modelele de asigurare a calitatii constituie ansambluri selectionate de elemente si conditii corelate ale sistemului calitatii, care, combinate în mod adecvat si - aplicate de catre unitatile implicate, le confera acestora aptitudinea functionala sau organizatorica necesara pentru a putea raspunde cerintelor de asigurare a calitatii, aferente majoritatii obiectelor de constructii contractate în conditii avantajoase pentru partile contractante.

Art. 19. În domeniul constructiilor se aplica trei modele, notate cu 1, 2 si 3, reprezentînd niveluri distincte de asigurare a calitatii, corespunzatoare standardelor SR EN ISO seria 9001; SR EN ISO seria 9002 sau SR EN ISO seria 9003, diferentiate între ele, în principal, prin numarul si continutul cerintelor de asigurare a calitatii fata de elementele si conditiile referitoare la sistemul calitatii, luate în considerare, care descresc de la modelul 1, cel mai complex si mai pretentios, spre modelul 3, mai simplu si mai putin pretentios în ceea ce priveste numarul si nivelul cerintelor si al conditiilor.

Art. 20. Între categoria de importanta a constructiilor si modelele de asigurare a calitatii se recomanda respectarea corespondentei din urmatorul tabel:

Categoria de importanta
a constructiei:
Modelul de asigurare
a calitatii:
exceptionala (A)
modelul 1 sau reglementare speciala
deosebita (B)
modelul 1 sau 2
normala (C)
modelul 2 sau 3
redusa (D)
modelul 3 (optional)
Art. 21. Încadrarea într-o categorie de importanta a constructiilor, respectiv selectarea modelului de asigurare a calitatii adecvat pentru produse, obiecte de constructii sau parti ale acestora, precum si pentru activitatile de realizare si, dupa caz, de exploatare, aferente, se stabilesc în etapa de proiectare, pentru constructii noi, sau la proiectarea lucrarilor de interventie, pentru constructii existente, în acord cu investitorul sau cu proprietarul.

Documente si înregistrari
Art. 22. Elaborarea si aplicarea sistemului calitatii în constructii sunt fundamentate si definite prin urmatoarele documente principale, întocmite, tinute la zi si revizuite periodic:

  1. documente privind datele de intrare ale sistemului, care cuprind nivelurile de calitate cerute în diferite etape si activitati ale procesului de conceptie-realizare-exploatare;
  2. documente ale programului de asigurare a calitatii;
  3. documente si înregistrari privind calitatea:
    • certificate de calitate, buletine de încercari, certificate de conformitate a calitatii produselor, procese-verbale de receptie pentru produsele procurate; Iprocese-verbale de control, rapoarte de verificare si analizare, procese-verbale de avizare pentru lucrari si documentatiile tehnice de proiectare;
    • procese-verbale de lucrari ascunse, ca si pentru fazele determinante puncte de oprire si de receptii partiale, rapoarte de control si verificare privind calitatea, procese-verbale de receptie pentru lucrari de constructii executate;
    • rapoarte privind neconformitatile si rapoarte de actiuni corective si preventive;
    • planuri si rapoarte de audit, analizarea si evaluarea sistemului;
    • rapoarte privind costuri referitoare la asigurarea calitatii;
  4. diverse alte documente referitoare la calitate, spre exemplu: rapoarte tehnice, informari, dari de seama periodice.
Planuri ale calitatii
Art. 23. Planul calitatii este documentul care precizeaza practicile, resursele si succesiunea activitatilor specifice referitoare la calitate, relevante pentru o anumita lucrare sau constructie.
Planul calitatii trebuie sa asigure interfetele dintre persoanele juridice si fizice implicate în conceperea, realizarea si, dupa caz, în exploatarea constructiei respective.

Art. 24. Planul calitatii se întocmeste, pentru obtinerea obiectivelor privind calitatea, în urmatoarele situatii:

  1. ca parte a sistemului calitatii, pentru anumite lucrari sau constructii, în care caz se face referire la manualul calitatii si la procedurile documentate ale sistemului, suplimentate, dupa caz, cu cele specifice lucrarilor respective;
  2. ca document de sine statator, atunci cînd agentul economic sau persoana juridica implicata nu are implementat sistemul calitatii aplicat pe baza standardelor SR EN ISO seria 9000, în care caz vor fi elaborate si procedurile necesare aplicarii acestui plan.
Art. 25. Planul calitatii are în vedere conditiile referitoare la sistemul calitatii, precizate la art. 15, aplicabile, forma si nivelul de detaliere fiind adaptate la cerintele privind constructia respectiva, complexitatea lucrarilor si persoanele juridice si fizice implicate.

CAPITOLUL III
Atributii, obligatii, raspunderi

Art. 26. Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului are urmatoarele atributii:

  1. de a asigura coordonarea aplicarii conducerii si asigurarii calitatii în constructii, în corelare cu celelalte componente ale sistemului calitatii, instituit prin Legea nr. 10/1995 privind calitatea în constructii, prin organizarea Consiliului pentru calitate în constructii;
  2. de a stabili si a aproba structura de organizare, documentele de constituire si normele metodologice necesare pentru:
    • acreditarea organismelor de certificare, calificare sau atestare, dupa caz, pentru sisteme de calitate, produse pentru constructii, agenti economici din constructii si personal de specialitate;
    • agrearea de persoane juridice si fizice pentru proiectare, consultanta, evaluare si instruire în domeniul sistemului calitatii în constructii;
  3. de a elabora, a aproba si a publica ghidul tehnic explicativ privind aplicarea conducerii si asigurarii calitatii în constructii pentru uzul persoanelor juridice si fizice interesate: producatori, furnizori, investitori, proiectanti, proprietari, utilizatori.
Art. 27. Agentii economici si persoanele juridice participante la activitatile de concepere, realizare, exploatare si postutilizare a constructiilor raspund de îndeplinirea urmatoarelor obligatii principale, referitoare la conducerea si la asigurarea calitatii:
  1. obtinerea certificarii privind calificarea agentului economic, dupa caz;
  2. elaborarea si aplicarea diferentiata a conducerii si asigurarii calitatii, potrivit specificului activitatilor desfasurate, categoriei de importanta si naturii constructiilor, în conditiile precizate la art. 4;
  3. luarea masurilor necesare pentru încadrarea compartimentelor cu atributii privind calitatea cu personalul calificat necesar, prin:
    • pregatirea si instruirea personalului, punîndu-se accentul pe însusirea motivatiei pentru calitate si pe - efectuarea autocontrolului;
    • asigurarea autorizarii sefului compartimentului de control tehnic al calitatii si a dirigintilor de santier, de catre Inspectia de stat în constructii, lucrari publice, urbanism si amenajarea teritoriului.

CAPITOLUL IV
Dispozitii finale

Art. 28. Urmarirea aplicarii si controlul respectarii - prevederilor prezentului regulament de catre agentii economici si persoanele juridice implicate, sub aspectul existentei si aplicarii conducerii si asigurarii calitatii în constructii, se fac de catre Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului prin Inspectia de stat în constructii, lucrari publice, urbanism si amenajarea teritoriului.

Art. 29. Încalcarea dispozitiilor prezentului regulament atrage raspunderi si sanctiuni contraventionale si/sau penale, conform legilor în vigoare.

Art. 30. Finantarea activitatilor legate de introducerea si functionarea conducerii si asigurarii calitatii în constructii se face de catre fiecare agent economic si persoana juridica, din fondurile curente aferente desfasurarii activitatilor de baza.

ANEXA Nr. 3

REGULAMENT privind stabilirea categoriei de importanta a constructiilor

CAPITOLUL I
Prevederi generale

Art. 1. Prezentul regulament are ca obiect stabilirea modului de încadrare în categorii de importanta a constructiilor, în scopul aplicarii diferentiate a sistemului calitatii, conform legii.

Art. 2. Constructiile reprezinta lucrarile concepute si executate pentru îndeplinirea unor functii economico-sociale sau ecologice. Ele sunt caracterizate, de regula, în raport cu necesitatea de adaptare la conditiile locale de teren si de mediu, cu durata mare de utilizare, cu volumul important de munca si de materiale înglobate.

Art. 3. Prevederile prezentului regulament se aplica tuturor constructiilor noi sau existente.

Art. 4. Constructiile se încadreaza, dupa importanta lor, în urmatoarele categorii:

  1. de importanta globala, denumite categorii de importanta, care privesc întreaga constructie, sub toate aspectele;
  2. de importanta specifice, denumite clase de importanta, care privesc întreaga constructie sau parti ale acesteia, sub anumite aspecte.
CAPITOLUL II
Categorii de importanta

Art. 5. Categoriile de importanta a constructiilor se stabilesc în conformitate cu metodologia aprobata de catre Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului, pentru realizarea de niveluri de calitate determinate de respectarea cerintelor, precum si pentru delimitarea obligatiilor care revin persoanelor juridice si fizice implicate, în conditiile legii, tinînd seama de urmatoarele aspecte:

  1. implicarea vitala a constructiilor în societate si în natura gradul de risc sub aspectul sigurantei si al sanatatii;
  2. implicarea functionala a constructiilor în domeniul socioeconomic, în mediul construit si în natura destinatia, modul de utilizare etc.;
  3. caracteristici proprii constructiilor complexitatea si considerentele economice.
Art. 6. Categoriile de importanta care se stabilesc pentru constructii sunt:
  • constructii de importanta exceptionala (A);
  • constructii de importanta deosebita (B);
  • constructii de importanta normala (C);
  • constructii de importanta redusa (D).
Art. 7. Categoria de importanta se stabileste de catre proiectant, la cererea investitorului, în cazul constructiilor noi, sau a proprietarului, în cazul constructiilor existente, atunci cînd este necesar, pentru lucrari de interventii sau în alte cazuri.
Pentru fiecare constructie se stabileste o singura categorie de importanta si aceasta va fi înscrisa în toate documentele tehnice privind constructia: autorizatia de construire, proiectul de executie, cartea tehnica a constructiei, documentele de asigurare.

Clase de importanta
Art. 8. Clasele de importanta se stabilesc prin reglementari tehnice si au la baza criterii specifice.

Art. 9. Clasele de importanta se coreleaza cu categoriile de importanta de catre proiectant, la constructiile noi, si/sau de catre expertul tehnic atestat, la constructiile existente, în scopul stabilirii conditiilor de aplicare a componentelor sistemului calitatii.

CAPITOLUL III
Dispozitii finale

Art. 10. Categoria si clasa de importanta stabilite pentru o constructie nu se vor modifica decât la schimbarea destinatiei sau în alte conditii care impun aceasta, prin documentatii motivate.

Art. 11. Investitorii sau proprietarii pot sa prevada prin clauze contractuale cu proiectantii cerinte superioare celor corespunzatoare categoriei sau clasei de importanta a constructiei.

ANEXA Nr. 4

REGULAMENT privind urmarirea comportarii în exploatare, interventiile în timp si postutilizarea constructiilor

CAPITOLUL I
Dispozitii generale

Art. 1. Urmarirea comportarii în exploatare, interventiile în timp si postutilizarea constructiilor sunt componente ale sistemului calitatii în constructii.
Obiectul urmaririi comportarii în exploatare a constructi- ilor si al interventiilor în timp este evaluarea starii tehnice a constructiilor si mentinerea aptitudinii la exploatare pe toata durata de existenta a acestora. Art. 2. Prezentul regulament stabileste cadrul general pentru desfasurarea activitatilor privind urmarirea comportarii în exploatare, interventiile în timp si postutilizarea constructiilor, se aplica tuturor categoriilor de constructii si este obligatoriu pentru toate persoanele juridice si persoanele fizice implicate: investitori, proiectanti, executanti, proprietari, administratori, utilizatori.

Art. 3. Urmarirea comportarii în exploatare a constructiilor, interventiile în timp si postutilizarea constructiilor reprezinta actiuni distincte, complementare, astfel:

  1. urmarirea comportarii în exploatare a constructiilor se face în vederea depistarii din timp a unor degradari care conduc la diminuarea aptitudinii la exploatare;
  2. interventiile în timp asupra constructiilor se fac pentru mentinerea sau âmbunatatirea aptitudinii la exploatare;
  3. postutilizarea constructiilor cuprinde activitatile de desfiintare a constructiilor în conditii de siguranta si de recuperare eficienta a materialelor si a mediului.
Toate aceste actiuni se realizeaza prin grija proprietarului. Art. 4. Termenii specifici utilizati în prezentul regulament sunt definiti în Glosarul de termeni privind sistemul calitatii în constructii.

CAPITOLUL II
Urmarirea comportarii în exploatare a constructiilor

Art. 5. Urmarirea comportarii în exploatare a constructiilor se face prin:

  • urmarirea curenta;
  • urmarirea speciala.
Modalitatile de efectuare a urmaririi curente sau a urmaririi speciale perioade, metode, caracterstici si parametri urmariti se stabilesc de catre proiectant sau expert, în functie de categoria de importanta a constructiilor si de alte caracteristici ale acestora si se includ în cartea tehnica a constructiilor, care va cuprinde, de asemenea, si rezultatele consemnate ale acestor activitati.

Art. 6. Urmarirea curenta este o activitate sistematica de observare a starii tehnice a constructiilor, care, corelata cu activitatea de întretinere, are scopul de a mentine aptitudinea la exploatare a acestora.
Urmarirea curenta se efectueaza, pe toata durata de existenta, asupra tuturor constructiilor, conform legii.

Art. 7. Urmarirea curenta se realizeaza prin examinare vizuala directa si cu mijloace simple de masurare, în conformitate cu prevederile din cartea tehnica si din reglementarile tehnice specifice, pe categorii de lucrari si de constructii.
Activitatile de urmarire curenta se efectueaza de catre personal propriu sau prin contract cu persoane fizice avînd pregatire tehnica în constructii, cel putin de nivel mediu.

Art. 8. Urmarirea speciala cuprinde investigatii specifice regulate, periodice, asupra unor parametri ce caracterizeaza constructia sau anumite parti ale ei, stabiliti din faza de proiectare sau în urma unei expertizari tehnice.
Urmarirea speciala se instituie la cererea proprietarului sau a altor persoane juridice sau fizice interesate, precum si pentru constructii aflate în exploatare, cu evolutie periculoasa sau care se afla în situatii deosebite din punct de vedere al sigurantei.

Art. 9. Urmarirea speciala se realizeaza, pe o perioada stabilita, pe baza unui proiect sau a unei proceduri specifice, de catre personal tehnic de specialitate atestat.
Urmarirea speciala nu conduce la întreruperea efectuarii urmaririi curente.

Art. 10. La constatarea, în cursul activitatilor de urmarire curenta sau speciala, a unor situatii care depasesc limitele stabilite sau se considera ca pot afecta exploatarea în conditii de siguranta a constructiei, proprietarul este obligat sa solicite expertizarea tehnica.

Obligatii si raspunderi privind urmarirea comportarii în exploatare a constructiilor

Art. 11. Investitorii au urmatoarele obligatii si raspunderi:

  1. stabilesc, âmpreuna cu proiectantul, acele constructii care se supun urmaririi speciale, asigura întocmirea proiectului si predarea lui proprietarilor, înstiintînd despre aceasta si Inspectia de stat în constructii, lucrari publice, urbanism si amenajarea teritoriului;
  2. comunica proprietarilor care preiau constructiile obligatiile care le revin în cadrul urmaririi speciale.
Art. 12. Proprietarii au urmatoarele obligatii si raspunderi:
  1. raspund de activitatea privind urmarirea comportarii în exploatare a constructiilor, sub toate formele; asigura, dupa caz, personalul necesar; comanda expertizarea constructiilor în cazurile prevazute la art. 10, comanda proiectul de urmarire speciala si comunica instituirea urmaririi speciale la Inspectia de stat în constructii, lucrari publice, urbanism si amenajarea teritoriului;
  2. stipuleaza, în contracte, îndatoririle ce decurg cu privire la urmarirea comportarii în exploatare a acestora, la înstrainarea sau la închirierea constructiilor.
Art. 13. Proiectantii au urmatoarele obligatii si raspunderi:
  1. stabilesc, âmpreuna cu investitorii si/sau cu proprietarii, acele constructii care sunt supuse urmaririi speciale;
  2. elaboreaza, pe baza de contract cu proprietarul, documentatiile tehnice pentru urmarirea curenta si proiectul de urmarire speciala.
Art. 14. Executantii au obligatia sa efectueze urmarirea curenta a constructiilor pe care le executa, sa monteze conform proiectului si sa protejeze dispozitivele pentru urmarirea speciala, pîna la receptia constructiilor, dupa care le vor preda proprietarului.

Art. 15. Administratorii si utilizatorii raspund de realizarea obligatiilor contractuale stabilite cu proprietarul privind activitatea de urmarire a comportarii în exploatare a constructiilor.

Art. 16. Persoanele care efectueaza urmarirea curenta si urmarirea speciala, denumite responsabili cu urmarirea comportarii constructiilor, au urmatoarele obligatii si raspunderi:

  1. sa cunoasca toate detaliile privind constructia si sa tina la zi cartea tehnica a constructiei, inclusiv jurnalul evenimentelor;
  2. sa efectueze urmarirea curenta, iar pentru urmarirea speciala sa supravegheze aplicarea programelor si a proiectelor întocmite în acest sens;
  3. sa sesizeze proprietarului sau administratorului situatiile care pot determina efectuarea unei expertizari tehnice.
CAPITOLUL III
Interventiile în timp asupra constructiilor

Art. 17. Interventiile în timp asupra constructiilor au ca scop:

  • mentinerea fondului construit la nivelul necesar al cerintelor;
  • asigurarea functiunilor constructiilor, inclusiv prin extinderea sau modificarea functiunilor initiale ca urmare a modernizarii.
Lucrarile de interventie sunt:
  1. lucrari de întretinere, determinate de uzura sau de degradarea normala si care au ca scop mentinerea starii tehnice a constructiilor;
  2. lucrari de refacere, determinate de producerea unor degradari importante si care au ca scop mentinerea sau âmbunatatirea starii tehnice a constructiilor;
  3. lucrari de modernizare, inclusiv extinderi, determinate de schimbarea cerintelor fata de constructii sau a functiunilor acestora si care se pot realiza cu mentinerea sau âmbunatatirea starii tehnice a constructiilor.
Art. 18. Lucrarile de întretinere constau în efectuarea, periodic, a unor remedieri sau reparari ale partilor vizibile ale elementelor de constructie finisaje, straturi de uzura, straturi si învelitori de protectiesau ale instalatiilor si echipamentelor, inclusiv înlocuirea unor piese uzate.

Art. 19. Lucrarile de refacere si de modernizare au la baza urmatoarele principii:

  1. solutiile se stabilesc numai dupa cunoasterea starii tehnice a constructiilor, inclusiv a cauzelor care au produs degradari, daca este cazul, ca rezultat al expertizarii tehnice;
  2. solutiile vor avea în vedere interdependenta dintre constructie partea existenta si lucrarile noi care se vor executa atât pe ansamblu, cât si local;
  3. aplicarea solutiei preconizate impune verificarea permanenta a starii fizice în detaliu a constructiei, pentru confirmarea ipotezelor avute în vedere la proiectarea lucrarilor de interventie;
  4. conditiile deosebite de lucru impun o atentie sporita privind asigurarea calitatii lucrarilor.
Art. 20. Lucrarile de refacere se realizeaza prin remediere, reparare sau consolidare, pe baza de proiect, întocmit potrivit principiilor prevazute la art. 19 si verificat conform prevederilor legale.
În unele situatii, în care constructiile sunt grav afectate, daca înainte de lucrarile de refacere sunt necesare lucrari de sprijiniri provizorii, acestea vor fi executate, de asemenea, pe baza unui proiect, întocmit de catre expert sau de catre proiectant, în urma analizarii situatiei.

Art. 21. Lucrarile de modernizare se realizeaza, de regula, prin reconstructie, putînd interveni si reparari sau consolidari, pe baza unui proiect întocmit si verificat conform prevederilor legale.

Obligatii si raspunderi privind interventiile în timp asupra constructiilor

Art. 22. Proprietarii au urmatoarele obligatii si raspunderi:

  1. asigura efectuarea lucrarilor de întretinere pentru a preveni aparitia unor deteriorari importante;
  2. asigura realizarea proiectelor pentru lucrari de refacere sau de modernizare si verificarea tehnica a acestora;
  3. asigura realizarea formelor legale pentru executarea lucrarilor si verifica, pe parcurs si la receptie, calitatea acestora, direct sau prin diriginti de santier autorizati.
Art. 23. Proiectantii au urmatoarele obligatii si raspunderi:
  1. elaboreaza, pe baza comenzii proprietarului, proiecte pentru lucrari de interventii asupra constructiilor, în conformitate cu prevederile legale;
  2. elaboreaza caiete de sarcini si instructiuni speciale pentru lucrarile de interventii, anexe la proiectele elaborate de ei în acest scop, care se introduc în cartea tehnica a constructiei.
Art. 24. Executantii lucrarilor de interventii asupra constructiilor au obligatia sa respecte prevederile din proiectele elaborate în acest scop, luînd toate masurile pentru asigurarea calitatii lucrarilor.

Art. 25. Utilizatorii constructiilor au obligatia sa asigure efectuarea la timp a sarcinilor ce le revin în cadrul activitatii de interventii în timp asupra constructiilor, în baza contractelor încheiate cu proprietarii.

CAPITOLUL IV
Postutilizarea constructiilor

Art. 26. Declansarea activitatilor din etapa de postutilizare a unei constructii începe o data cu initierea actiunii pentru desfiintarea acelei constructii, care se face:

  1. la cererea proprietarului;
  2. la cererea administratorului constructiei, cu acordul proprietarului;
  3. la cererea autoritatilor administratiei publice locale, în cazurile în care:
    • constructia a fost executata fara autorizatie de construire;
    • constructia nu prezinta siguranta în exploatare si nu poate fi reabilitata din acest punct de vedere;
    • constructia prezinta pericol pentru mediul înconjurator si nu poate fi reabilitata pentru a se elimina acest pericol;
    • cerintele de sistematizare pentru utilitate publica impun necesitatea desfiintarii constructiei.
Art. 27. La constructiile proprietate publica, decizia de declansare a activitatilor din etapa de postutilizare va fi luata în baza unui studiu de fezabilitate, tinîndu-se seama de cazurile prevazute la art. 26, din care sa rezulte necesitatea, oportunitatea si eficienta economica a actiunii. Studiul respectiv va trebui sa fie aprobat potrivit legii.

Art. 28. Desfasurarea activitatilor si lucrarilor din etapa de postutilizare a constructiilor se efectueaza pe baza unei documentatii tehnice si a unei autorizatii de desfiintare, eliberata de autoritatile competente, conform legii.

Art. 29. Elaborarea documentatiei tehnice aferente lucrarilor de desfiintare si executarea lucrarilor respective se efectueaza de agentii economici cu activitate în constructii.

Art. 30. Documentatia tehnica aferenta lucrarilor din etapa de postutilizare a constructiilor va cuprinde:

  • planul de amplasare a constructiilor pozitie, dimensiuni, orientare, vecinatati , cu indicarea constructiei sau a partilor de constructie ce urmeaza a fi demolate;
  • planuri sau relevee, din care sa rezulte destinatia, alcatuirea constructiei si functiunile acesteia: planuri ale tuturor nivelurilor, sectiuni, fatade, planurile instalatiilor interioare, întocmite la o scara convenabila;
  • planurile racordurilor la utilitatile exterioare apa, canal, energie electrica, energie termica, gaze, telefon;
  • planurile de asigurare si refacere a continuitatii utilitatilor exterioare pentru vecinatati, care ar trebui, eventual, sa fie întrerupte la demolarea constructiilor;
  • conditii tehnice de calitate;
  • detalierea si precizarea fazelor activitatilor si lucrarilor;
  • proceduri tehnice pentru executarea lucrarilor de demontare si demolare, cuprinzînd descrierea detaliata a solutiilor tehnice adoptate, a tuturor operatiunilor necesare si masuri de protectie a muncii;
  • recomandari la constructiile proprietate publica privind modul de reconditionare a produselor si a elementelor de constructie, recuperate cu ocazia demontarii si demolarii;
  • recomandari pentru evacuarea si transportul deseurilor nefolosibile si nereciclabile în zonele de reintegrare în natura;
  • masuri pentru protectia mediului înconjurator, în zona de demolare a constructiilor si în zonele de evacuare a deseurilor;
  • devizul lucrarilor de demolare, de reciclare si de utilizare a materialelor rezultate.
Documentatia tehnica pentru lucrarile de postutilizare a constructiilor trebuie verificata de specialistii verificatori de proiecte atestati. De asemenea, vor fi expertizate din punctul de vedere al rezistentei si stabilitatii cladirile învecinate care pot fi afectate de demolare.

Art. 31. Dezafectarea constructiei cuprinde urmatoarele faze:

  • încetarea activitatilor din interiorul constructiei;
  • suspendarea utilitatilor;
  • asigurarea continuitatii instalatiilor tehnico-edilitare pentru vecinatati;
  • evacuarea din constructie a inventarului mobil: obiecte de inventar, mobilier, echipamente.
Art. 32. Demontarea si demolarea constructiei cuprind urmatoarele faze:
  • dezechiparea constructiei prin desfacerea si demontarea elementelor de instalatii functionale, de finisaj si izolatii;
  • demontarea partilor si a elementelor de constructie;
  • demolarea partilor de constructie nedemontabile zidarii, structuri de rezistenta , inclusiv a fundatiei constructiei;
  • dezmembrarea partilor si elementelor de constructie si a instalatiilor demontate, recuperarea componentelor si a produselor refolosibile si sortarea lor pe categorii;
  • transportul deseurilor nefolosibile si nereciclabile în zonele destinate pentru utilizarea ca materii brute sau pentru reintegrarea în natura.
Art. 33. Reconditionarea, reciclarea si refolosirea produselor si materialelor de constructie, rezultate din demontarea si demolarea constructiilor proprietate publica, cuprind urmatoarele faze:
  • reconditionarea produselor de constructie recuperate din demontare, în vederea refolosirii, prin operatiuni simple, executate în ateliere;
  • reciclarea materialelor rezultate din demolare, în sectii de productie specializate, prin folosirea acestor materiale ca materii prime în vederea producerii de materiale de constructii;
  • pregatirea refolosirii produselor si materialelor de constructii, rezultate din recuperare, reconditionare si reciclare, prin verificarea calitatii acestora si prin organizarea desfacerii lor în depozite de materiale de constructii.
Art. 34. Reintegrarea în natura a deseurilor nefolosibile si nereciclabile cuprinde urmatoarele faze:
  • utilizarea deseurilor de materiale brute pentru umpluturi;
  • refacerea peisajului natural în zonele de folosire a deseurilor, prin taluzari adecvate si lucrari de protectie aferente, inclusiv refacerea stratului vegetal si a plantatiilor.
Obligatii si raspunderi privind postutilizarea constructiilor

Art. 35. Proprietarii au urmatoarele obligatii si raspunderi:

  1. sa asigure fondurile necesare pentru proiectarea si executarea lucrarilor;
  2. sa obtina avizele necesare si autorizatia de desfiintare de la autoritatile competente;
  3. sa încredinteze executarea lucrarilor din etapa de postutilizare a constructiilor unor persoane fizice sau juridice autorizate în constructii;
  4. sa urmareasca respectarea conditiilor de calitate stabilite, precum si reconditionarea si reciclarea în grad cât mai ridicat a materialelor si a produselor rezultate din demontarea si demolarea constructiei.
Art. 36. Proiectantii au urmatoarele obligatii si raspunderi:
  1. sa elaboreze, pe baza de contract încheiat cu proprietarii, documentatia tehnica aferenta lucrarilor de demolare, reciclare si utilizare a materialelor rezultate;
  2. sa asigure, prin solutiile tehnice si tehnologice de demontare si demolare adoptate, respectarea prevederilor din avize si din autorizatia de desfiintare, a conditiilor tehnice de calitate corespunzatoare, precum si un grad cât mai ridicat de recuperare, reconditionare si reciclare a materialelor si a produselor rezultate din demontare si demolare;
  3. sa asigure asistenta tehnica solicitata de proprietar pentru aplicarea solutiilor din proiect.
Art. 37. Executantii au urmatoarele obligatii si raspunderi:
  1. sa înceapa executarea lucrarilor de demolare numai pe baza autorizatiei de desfiintare si a documentatiei tehnice verificate;
  2. sa respecte prevederile din documentatia tehnica aferenta si din autorizatia de desfiintare;
  3. sa realizeze conditiile de calitate prevazute în documentatia tehnica;
  4. sa instruiasca personalul asupra procesului tehnologic, asupra succesiunii fazelor si operatiunilor, precum si asupra masurilor de protectie a muncii;
  5. sa ia masurile de protectie a vecinatatilor, prin evitarea de transmitere a vibratiilor puternice sau a socurilor, a degajarilor mari de praf, precum si prin asigurarea accesului necesar la aceste vecinatati.
CAPITOLUL V
Dispozitii finale

Art. 38. Activitatea de urmarire a comportarii în exploatare a constructiilor si interventii în timp si cea privind postutilizarea constructiilor se vor executa cu respectarea reglementarilor tehnice în vigoare. Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului va lua masuri pentru âmbunatatirea reglementarilor existente privind:

  1. instructiunile-cadru pentru urmarirea comportarii în exploatare si interventiile în timp asupra constructiilor;
  2. instructiunile tehnice pentru urmarirea comportarii în exploatare si interventiile în timp privind diferite categorii de constructii, alcatuite din diferite materiale;
  3. îndrumatoare tehnice privind metode, procedee, aparatura si echipamente specifice, recomandate pentru activitatile de urmarire a comportarii în exploatare a constructiilor si interventii în timp asupra acestora;
  4. instructiuni tehnice privind demolarea partiala sau totala a constructiilor.
Art. 39. Organele administratiei publice centrale vor lua masuri ca unitatile specializate de profil sa revizuiasca instructiunile tehnice în vigoare privind urmarirea comportarii în exploatare a constructiilor si interventii în timp, pentru categoriile de constructii si lucrari de constructii specifice domeniului lor de activitate.

Art. 40. Urmarirea aplicarii si controlul respectarii prevederilor prezentului regulament se fac de catre Inspectia de stat în constructii, lucrari publice, urbanism si amenajarea teritoriului.

Art. 41. Finantarea activitatilor prevazute în acest regulament se face potrivit prevederilor legale.

Art. 42. Încalcarea dispozitiilor prezentului regulament atrage raspunderi si sanctiuni contraventionale si/sau penale, conform legilor în vigoare.

ANEXA Nr. 5
REGULAMENT privind agrementul tehnic pentru produse, procedee si echipamente noi în constructii

CAPITOLUL I
Prevederi generale

Art. 1. Agrementul tehnic este aprecierea tehnica favorabila, concretizata într-un document scris, asupra aptitudinii la utilizare, în conformitate cu cerintele legii calitatii în constructii, a unor noi produse, procedee sau echipamente, denumite în continuare produse, pentru care nu exista si nu pot fi înca elaborate standarde nationale sau alte reglementari oficiale: normative, standarde de ramura, proiecte-tip aprobate. Agrementul tehnic este o componenta a sistemului calitatii în constructii, instituit prin lege.

Art. 2. Prezentul regulament stabileste cadrul normativ general, principalele elemente de continut, metodologice si de organizare privind agrementul tehnic.

Art. 3. Existenta agrementului tehnic, elaborat conform prevederilor prezentului regulament, constituie o conditie obligatorie pentru furnizarea si utilizarea produselor noi pentru constructii.
Produsele care provin din tari dezvoltate industrial si au la baza reglementari tehnice sau agremente tehnice nationale vor fi tratate corespunzator în cadrul actiunii de elaborare a agrementelor tehnice, prin luarea în considerare a prevederilor din documentele respective, cu adaptarile impuse de conditiile seismice, climatice sau de alta natura din tara noastra.

Art. 4. Agrementele tehnice se elibereaza de organismele abilitate, stabilite prin prezentul regulament, la solicitarea fabricantilor sau a furnizorilor âmputerniciti de acestia, la care se pot asocia si agenti economici executanti de lucrari de constructii.
Agrementele tehnice se elibereaza numai pentru produse bine definite sub aspectul alcatuirii, formei si caracteristicilor si ale caror realizare si punere în opera pot fi asigurate de catre fabricanti si executanti în conditii de garantare a mentinerii în timp a caracteristicilor respective, daca utilizarea si modul de punere în opera sunt conforme cu cele precizate de solicitanti si cuprinse în agrementul tehnic.
Prin produse pentru constructii se întelege produsele încorporate în constructii (inclusiv instalatiile aferente acestora), dar nu si cele încorporate în instalatii si echipamente tehnologice de productie.

Art. 5. Nu pot forma obiectul unor agremente tehnice simple descrieri sau chiar documentatii tehnice de conceptie proiecte ale unor produse, fara a fi însotite de rezultate si dovezi obiective ale realizarii fizice, încercarii si experimentarii lor, care sa demonstreze îndeplinirea cerintelor specificate.

Art. 6. Agrementele tehnice nu implica nici o garantie din partea statului sau a organismelor care le-au eliberat si nici nu âi absolva pe furnizori sau pe utilizatori de responsabilitatile ce le revin conform reglementarilor aplicabile.

Art. 7. Produsele pentru care s-au eliberat agremente tehnice sunt supuse si activitatii de certificare de conformitate, conform reglementarilor în vigoare, sistemul de certificare fiind precizat explicit în agrementul tehnic.

Art. 8. Agrementele tehnice se acorda pe o perioada de valabilitate limitata, de regula pîna la 5 ani, în functie de natura si de gradul de noutate al produselor respective, în conformitate cu regulile de procedura stabilite.

Art. 9. Prevederile prezentului regulament se aplica, dupa caz, tuturor agentilor economici care fabrica, furnizeaza sau comercializeaza noi produse pentru constructii, provenite din productia interna sau din import, precum si investitorilor, proiectantilor, executantilor, proprietarilor si - utilizatorilor constructiilor la care se prevede folosirea - produselor respective.
Pentru recunoasterea, în tarile membre ale Uniunii Europene de Agrement Tehnic în constructii, a agrementelor tehnice Românesti, acestea trebuie sa fie eliberate în conditiile precizate de acest organism european.

Art. 10. Definitiile principalilor termeni utilizati în textul regulamentului sunt conforme cu cele din Glosarul de termeni privind sistemul calitatii în constructii.

CAPITOLUL II
Elemente principale de continut ale agrementului tehnic

Art. 11. La elaborarea agrementelor tehnice se au în vedere urmatoarele obiective principale:

  1. fundamentarea agrementului tehnic prin:
    • analizarea documentelor de referinta ale produselor, sub aspectul definirii caracteristicilor acestora, precum si al stabilirii modului si a conditiilor de utilizare necesare satisfacerii cerintelor pentru domeniul prevazut:
    • aprecierea, pe baza cunoasterii stiintifice si practice examinari, calcule, experimentari de laborator si in situ a aptitudinii la utilizare si a durabilitatii produselor respective.
  2. furnizarea, prin documentele agrementului tehnic, a unei opinii autorizate si a unor informatii pertinente si corecte asupra modului de fabricare, de punere în opera si de utilizare, precum si asupra comportarii previzibile în exploatare a noilor produse folosite la constructiile realizate cu acestea, care sa permita persoanelor juridice si persoanelor fizice implicate sa ia decizii si sa-si asume responsabilitati în deplina cunostinta de cauza, pentru alegerea si utilizarea produselor respective;
  3. evaluarea fabricantilor în ceea ce priveste dotarea, experienta acestora si organizarea controlului pe fluxul de fabricatie, ca premise pentru garantarea calitatii si constantei caracteristicilor cerute pentru produsele livrate;
  4. asigurarea obiectivitatii si neutralitatii în acordarea agrementului tehnic, printr-o apreciere echilibrata, tinîndu-se seama de interesele tuturor partilor implicate;
  5. promovarea progresului tehnic în constructii, în conditiile respectarii cerintelor de performanta pentru constructiile în care se folosesc produsele ce formeaza obiectul agrementului tehnic.
Art. 12. Documentele agrementului tehnic sunt:
  1. Agrementul tehnic propriu-zis, care cuprinde trei parti:
    • definirea succinta a produsului descriere si identificare;
    • agrementul tehnic domeniile de utilizare acceptate; aprecieri asupra produsului; conditii privind conceptia, fabricarea si punerea în opera; conditii privind asigurarea calitatii; concluzii, durata de valabilitate;
    • remarci complementare ale grupei specializate.
  2. Dosarul tehnic, care cuprinde:
    • documentatia de referinta privind produsul, inclusiv piese desenate, întocmita de solicitant si verificata de elaborator;
    • documentele privind rezultatele activitatilor de apreciere a produsului: buletine de încercari, rapoarte privind experimentarile;
    • documente privind evaluarea unitatii producatoare, daca este cazul;
    • extrase din procesul-verbal al sedintei de deliberare a grupei specializate.
  3. Anexe, dupa caz.
Art. 13. La elaborarea agrementelor tehnice se va avea în vedere modul în care fabricarea si punerea în opera a produselor respective conditioneaza calitatea lucrarilor, astfel:
  1. daca un produs este fabricat în mai multe unitati de productie ale aceleiasi firme, se elibereaza un singur agrement tehnic acelei firme, ca titular, urmînd ca gradul de extindere a evaluarii prevazute la art. 11 lit. c) sa fie stabilit de grupa specializata, dupa caz;
  2. daca punerea în opera a produsului sau conditiile legate de o anumita lucrare conditioneaza calitatea lucrarilor si, deci, trebuie sa faca obiectul agrementului tehnic, titulari vor fi atât fabricantul sau furnizorul âmputernicit de acesta, cât si executantul, cu precizarea lucrarii la care se utilizeaza produsul, daca este cazul, fiind necesara extinderea agrementului tehnic pentru un alt executant sau, dupa caz, pentru o alta lucrare;
  3. daca punerea în opera a produsului se face cu mijloace traditionale, care nu fac obiectul agrementului tehnic, executantul nu este implicat în agrementul tehnic, titularul avînd libertatea de a impune conditii acestuia.
CAPITOLUL III
Elemente metodologice si de organizare privind agrementul tehnic în constructii

Art. 14. Activitatea privind agrementul tehnic în constructii este condusa de Comisia de agrement tehnic în constructii, înfiintata pe baza prevederilor prezentului regulament, si se desfasoara în cadrul grupelor specializate ale acestei comisii si al organismelor de agrement tehnic, atestate în acest scop.

Art. 15. Activitatea privind agrementul tehnic în constructii se desfasoara în conformitate cu prevederile prezentului regulament si ale documentelor interne specifice privind:

  1. organizarea si functionarea Comisiei de agrement tehnic în constructii si a grupelor specializate;
  2. instrumentarea solicitarilor de agrement tehnic si procedurile de elaborare si acordare a agrementelor tehnice sau de schimbare a statutului acestora;
  3. atestarea organismelor de agrement tehnic si a grupelor specializate.
Art. 16. Comisia de agrement tehnic în constructii este alcatuita din reprezentanti ai tuturor partilor interesate, avînd componenta, numarul si modul de reprezentare stabilite în anexa la prezentul regulament.

Art. 17. Grupele specializate, înfiintate prin decizia Comisiei de agrement tehnic în constructii, ca formatiuni ale acesteia, se organizeaza pe domenii de specialitate corespunzatoare unor familii de produse.
Grupele specializate sunt alcatuite din specialisti din domeniul de specialitate aferent. Aceste grupe functioneaza pe lînga organismele de agrement tehnic, care sunt unitati de cercetare-proiectare sau alte unitati cu profil similar, atestate de Comisia de agrement tehnic în constructii, pentru domeniile de specialitate corespunzatoare profilului grupelor specializate respective.

Art. 18. Grupele specializate realizeaza activitatile legate de elaborarea agrementelor tehnice conform prevederilor mentionate la art. 11, precum si supravegherea privind mentinerea calitatii produselor respective si urmarirea comportarii în exploatare a acestora.

Art. 19. Agrementele tehnice se elaboreaza pe baza procedurilor si a ghidurilor pentru agremente tehnice, avizate de grupele specializate, pe domenii, si aprobate de Comisia de agrement tehnic în constructii.
Ghidurile pentru agremente tehnice si alte documente normative în domeniu, elaborate în cadrul Uniunii Europene, vor putea fi folosite numai cu conditia adaptarii la situatiile specifice din România, mai ales în ceea ce priveste protectia antiseismica si conditiile climatice.

Art. 20. Încercarile necesare pentru elaborarea agrementelor tehnice se stabilesc de grupele specializate care instrumenteaza solicitarile de agrement tehnic si se efectueaza în laboratoare autorizate sau acreditate conform prevederilor legale.
În unele cazuri justificate, aprecierea aptitudinii pentru utilizare poate fi conditionata de realizarea prealabila a unei lucrari experimentale, în conditiile stabilite de grupa specializata si precizate în avizul tehnic de experimentare elaborat de aceasta.

Art. 21. Grupa specializata poate efectua, dupa caz, inspectii la producator, cu acordul acestuia, pentru a - constata conditiile de fabricatie a produselor care fac obiectul solicitarii de agrement tehnic.

Art. 22. Dupa acordarea agrementelor tehnice, în perioada de valabilitate, în statutul acestora pot interveni urmatoarele schimbari:

  1. prelungirea valabilitatii, care trebuie ceruta de detinator cu cel putin 3 luni înainte de expirarea perioadei de valabilitate;
  2. revizuirea agrementului tehnic, la initiativa detinatorului ca urmare a modificarilor aduse produsului, tehnologiei de fabricatie sau domeniului de utilizare sau a grupei specializate care l-a elaborat ca urmare a constatarii unor neconformitati;
  3. extinderea agrementului tehnic, care reprezinta nominalizarea si a unui alt titular sau a altui domeniu, cu acordul titularului, pentru un produs pentru care s-a elaborat un agrement tehnic;
  4. suspendarea agrementului tehnic, la initiativa grupei specializate sau la propunerea altor factori implicati, cu avizul grupei specializate si cu aprobarea Comisiei de agrement tehnic în constructii, în cazul în care se constata nerespectarea caracteristicilor, a conditiilor de fabricatie si de utilizare sau comportarea necorespunzatoare în exploatare a produselor. Suspendarea se notifica în scris detinatorului, care poate supune Comisiei de agrement tehnic în constructii, dupa eliminarea cauzelor de suspendare, într-un interval de timp rezonabil, o cerere de reexaminare a cazului, care sa conduca la revizuirea agrementului tehnic respectiv;
  5. retragerea agrementului tehnic, la initiativa grupei specializate, în cazul în care, cu ocazia revizuirii sau re- examinarii dupa suspendare, se constata situatii care conduc la aceasta decizie. Retragerea se supune aprobarii Comisiei de agrement tehnic în constructii.
Lucrarile la care s-au utilizat produse avînd agrementul tehnic suspendat sau retras ulterior punerii în opera vor fi analizate de proiectant, care va decide mentinerea lor sau schimbarea solutiei.

Art. 23. Detinatorul agrementului tehnic si grupa specializata care l-a elaborat vor urmari comportarea în exploatare a produsului respectiv pentru a putea fundamenta propunerea de a reglementa ca traditional produsul în cauza sau de a prelungi ori de a schimba statutul acelui agrement tehnic.

CAPITOLUL IV
Obligatii si raspunderi

Art. 24. Comisia de agrement tehnic în constructii are urmatoarele atributii si obligatii:

  1. înfiintarea grupelor specializate si atestarea organismelor de agrement tehnic;
  2. stabilirea strategiei generale privind agrementul tehnic în constructii;
  3. elaborarea si aprobarea documentelor interne specifice, prevazute la art. 15, si publicarea celor privind instrumentarea solicitarilor de agrement tehnic;
  4. aprobarea ghidurilor pentru agremente tehnice, în urma avizarii acestora în grupele specializate pe domenii;
  5. asigurarea colaborarii cu Institutul Român de Standardizare pe linia elaborarii standardelor pentru produsele confirmate sub aspectul aptitudinii la utilizare în perioada de valabilitate a agrementelor tehnice;
  6. evaluarea periodica a activitatii în raport cu strategia stabilita si cu evolutia pe plan european si luarea de masuri în consecinta;
  7. pastrarea secretului profesional asupra informatiilor legate de agrementele tehnice;
  8. publicarea listei grupelor specializate, a organismelor de agrement tehnic, a agrementelor tehnice, precum si a documentelor prevazute la lit. b) si d);
  9. reprezentarea nationala în relatiile cu organisme de profil din strainatate.
Art. 25. Cheltuielile privind exercitarea atributiilor Comisiei de agrement tehnic în constructii se suporta, - conform prevederilor art. 40 din Legea nr. 10/1995, din - fondurile pentru controlul statului.

Art. 26. Fabricantii si furnizorii, âmputerniciti de acestia, de produse care intra sub incidenta acestui regulament, au urmatoarele obligatii si raspunderi:

  1. sa solicite Comisiei de agrement tehnic în constructii elaborarea agrementului tehnic pentru produse noi, în conditiile prezentului regulament;
  2. sa furnizeze grupelor specializate care elaboreaza agrementele tehnice toate datele si informatiile necesare privind produsele respective;
  3. sa faciliteze si sa asigure grupelor specializate si organismelor de agrement tehnic conditiile pentru desfasurarea tuturor activitatilor necesare în elaborarea agrementului tehnic, între care:
    • examinarea si evaluarea unitatilor de productie sub aspectul dotarii, al stapînirii proceselor de fabricatie, precum si al asigurarii calitatii produselor;
    • efectuarea verificarilor si încercarilor sau, dupa caz, a lucrarilor experimentale, conform prevederilor art. 20;
    • efectuarea urmaririi comportarii în exploatare pe durata de valabilitate;
  4. sa raspunda solidar cu executantii lucrarilor, conform legii, pentru viciile ascunse cauzate de calitatea necorespunzatoare a produselor furnizate, puse în lucrare, cu respectarea conditiilor stabilite de fabricanti sau furnizori;
  5. sa suporte cheltuielile generate de elaborarea agrementelor tehnice, în conformitate cu prevederile legale.
Art. 27. Investitorii, proiectantii, executantii de lucrari de constructii, proprietarii si utilizatorii au, dupa caz, obligatia de a prevedea în proiecte si de a utiliza produsele care intra sub incidenta prezentului regulament, numai daca acestea au agremente tehnice valabile si în conformitate cu prevederile din acestea.

Art. 28. Organismele de agrement tehnic atestate au urmatoarele obligatii si raspunderi:

  1. sa îndeplineasca în permanenta criteriile organizatorice, tehnice si deontologice pe baza carora au fost atestate, în conformitate cu documentele si cu procedurile aplicabile;
  2. sa asigure functionarea grupelor specializate si sa realizeze activitatile legate de elaborarea agrementelor tehnice si de urmarire a comportarii produselor în exploatare, pe baza de contracte încheiate cu solicitantii acestora.
Art. 29. Grupele specializate au urmatoarele obligatii si raspunderi:
  1. sa îndeplineasca în permanenta criteriile organizatorice, tehnice si deontologice avute în vedere la înfiintare;
  2. sa asigure colaborarea specialistilor sau a unor unitati specializate pentru rezolvarea competenta a activitatilor de elaborare a agrementelor tehnice;
  3. sa participe la actiunile de evaluare privind produsele pentru care au elaborat agremente tehnice.
CAPITOLUL V
Dispozitii finale

Art. 30. Urmarirea aplicarii si controlul respectarii prevederilor prezentului regulament la fabricantii si furnizorii mentionati la art. 26 se efectueaza de catre Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului, prin Inspectia de stat în constructii, lucrari publice, urbanism si amenajarea teritoriului.

Art. 31. Nerespectarea prevederilor prezentului regulament atrage raspunderi si sanctiuni contraventionale sau penale, dupa caz, conform legilor în vigoare.

Art. 32. Agrementul tehnic nu acorda titularului dreptul exclusiv de producere ori de comercializare a produsului pentru care a fost eliberat.

Art. 33. Referirea la un agrement tehnic în corespondenta comerciala, în anunturi publicitare sau în contracte va mentiona numarul si data aprobarii lui.
Reproducerea agrementului tehnic nu se va face decât integral.

ANEXA la regulament

COMPONENTA Comisiei de agrement tehnic în constructii

Comisia de agrement tehnic în constructii se compune din:

  • presedinte;
  • vicepresedinte;
  • secretar;
  • membri:
    • 2 reprezentanti ai Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului;
    • 2 reprezentanti ai Ministerului Industriei si Comertului;
    • 2 reprezentanti ai Ministerului Transporturilor;
    • 1 reprezentant al Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului;
    • 1 reprezentant al Ministerului Cercetarii si Tehnologiei;
    • 1 reprezentant al Institutului Român de Standardizare;
    • 1 reprezentant al Oficiului pentru Protectia Consumatorilor;
    • 1 reprezentant al Inspectoratului general al corpului pompierilor militari;
    • 1 reprezentant al Institutului de igiena;
    • 1 reprezentant al Universitatii tehnice de constructii Bucuresti;
    • 7 reprezentanti ai organismelor de agrement tehnic atestate;
    • 2 reprezentanti ai asociatiilor patronale si profesionale în constructii;
    • 6 reprezentanti ai producatorilor de materiale de constructii, executantilor si ai proiectantilor de constructii.
Presedintele, vicepresedintele, secretarul si membrii comisiei sunt numiti prin ordin al ministrului lucrarilor publice si amenajarii teritoriului, pe baza propunerilor primite din partea ministerelor si a celorlalte organisme reprezentate.
Secretariatul Comisiei de agrement tehnic în constructii este asigurat de Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului.

ANEXA Nr. 6
REGULAMENT privind autorizarea si acreditarea laboratoarelor de analize si încercari în constructii

CAPITOLUL I
Prevederi generale

Art. 1. Autorizarea si acreditarea laboratoarelor de încercari în constructii reprezinta componenta sistemului calitatii în constructii, prin care li se recunoaste oficial acestor laboratoare competenta tehnica si li se da dreptul de a emite documente valabile si recunoscute potrivit domeniilor si competentelor legale stabilite.

Art. 2. Prezentul regulament stabileste cadrul normativ general privind autorizarea si acreditarea laboratoarelor de încercari în constructii.
În contextul prezentului regulament, prin încercari se întelege si analizele sau alte activitati specifice ale laboratoarelor, care constituie domeniul definit explicit la autorizare sau la acreditare.

Art. 3. Laboratoarele de încercari în constructii, autorizate, au competenta, în domeniile autorizate, pentru încercari în vederea controlului si atestarii calitatii în constructii, astfel:

  1. laboratoarele de gradul I au competenta atât pentru controlul interior, cât si pentru controlul exterior de secunda parte sau terta parte , precum si pentru activitati necesare pentru expertizarea tehnica a constructiilor, urmarirea comportarii în exploatare;
  2. laboratoarele de gradul II au competenta pentru controlul interior, pentru controlul exterior de secunda parte si, în anumite conditii precizate explicit în autorizare, pentru controlul exterior de terta parte;
  3. laboratoarele de gradul III au competenta numai pentru controlul interior.
Art. 4. Laboratoarele de încercari în constructii, acreditate, au, pentru domeniile acreditarii, urmatoarele competente:
  1. de a efectua încercari pentru scopuri de reglementare, spre exemplu: agremente tehnice, certificarea de conformitate;
  2. de a efectua activitati de secunda parte sau terta parte pentru controlul si atestarea calitatii în constructii, pentru expertizari tehnice.
Acreditarea laboratoarelor de încercari în constructii le asigura acestora recunoasterea de catre organismele nationale din alte tari sau internationale, potrivit relatiilor de reciprocitate stabilite.

Art. 5. Documentele emise de laboratoarele de încercari în constructii sunt valabile numai în conditiile în care:

  1. laboratoarele emitente sunt autorizate sau acreditate si autorizarea sau acreditarea este valabila;
  2. documentele sunt emise pentru domeniile prevazute la autorizare sau acreditare.
Referirea la aceste documente se face potrivit competentelor stabilite.

Art. 6. Termenii specifici utilizati în prezentul regulament sunt definiti în Glosarul de termeni privind sistemul calitatii în constructii.

CAPITOLUL II
Elemente principale de continut privind autorizarea si acreditarea laboratoarelor de încercari în constructii

Art. 7. Autorizarea laboratoarelor de încercari în constructii, conform prezentului regulament, are urmatoarele obiective principale:

  1. instituirea sistemului national de autorizare a laboratoarelor de încercari în constructii, prin care:
    • se adopta criterii si proceduri de evaluare unitare;
    • se stabilesc competentele legale;
    • se evalueaza, periodic, activitatea laboratoarelor si rezultatele acesteia.
  2. asigurarea competentelor tehnice necesare, la toate nivelurile, pentru controlul si atestarea calitatii la executarea constructiilor, urmarirea comportarii în timp, expertizare, precum si în alte cazuri.
Art. 8. Acreditarea laboratoarelor de încercari reprezinta recunoasterea oficiala a competentei acestora de a efectua anumite încercari sau tipuri de încercari printr-un sistem de acreditare care are propriile sale reguli de procedura si conducere pentru efectuarea acreditarii.
Acreditarea se face pe baza criteriilor de acreditare, care trebuie sa fie cel putin cele prezentate în Standardul SR EN 45001.

Art. 9. Autorizarea si acreditarea au în vedere urmatoarele elemente principale privind laboratoarele de încercari în constructii:

  1. organizarea si statutul juridic;
  2. impartialitatea, independenta si integritatea;
CAPITOLUL III
Organizarea activitatii de autorizare si acreditare a laboratoarelor de încercari în constructii

Autorizarea laboratoarelor de încercari în constructii
Art. 10. Autorizarea laboratoarelor de încercari în constructii se face, la solicitarea acestora, de catre Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului, prin Inspectia de stat în constructii, lucrari publice, urbanism si amenajarea teritoriului, care constituie în acest scop:

  • Comisia centrala de autorizare, care autorizeaza laboratoare de gradul I;
  • Comisii judetene de autorizare, care autorizeaza laboratoare de gradul II si de gradul III.
Art. 11. Componenta comisiei centrale si a comisiilor judetene de autorizare a laboratoarelor de încercari în constructii este prevazuta în documentele privind organizarea si modul de activitate ale comisiilor de autorizare.

Art. 12. Membrii comisiilor de autorizare se numesc pe o perioada de 4 ani, dupa cum urmeaza:

  • prin ordin al ministrului lucrarilor publice si amenajarii teritoriului, pentru Comisia centrala de autorizare;
  • prin dispozitii ale Inspectiei de stat în constructii, lucrari publice, urbanism si amenajarea teritoriului, pentru comisiile judetene de autorizare.
Art. 13. Organizarea si functionarea sistemului national de autorizare a laboratoarelor de încercari în constructii are la baza:
  1. documentele privind organizarea si modul de activitate ale comisiilor de autorizare;
  2. documentele privind criteriile avute în vedere pentru autorizare, procedurile de autorizare, precum si pe cele privind supravegherea si statutul autorizarii: acordare, mentinere, suspendare, anulare, inclusiv controlul documentelor întocmite si al înregistrarilor privind aceste activitati;
  3. documentele privind atestarea si modul de lucru ale auditorilor, pentru evaluarea laboratoarelor de încercari în constructii în vederea autorizarii.
Art. 14. Autorizarea laboratoarelor de încercari în constructii cuprinde, în principal, urmatoarele activitati:
  1. cererea pentru autorizare, înaintata de laboratorul de încercari catre comisie, potrivit gradului solicitat, în care se precizeaza domeniul clar definit;
  2. analizarea de catre comisie a informatiilor privind laboratorul solicitant, furnizate de acesta prin completarea unui chestionar de informare si autoevaluare;
  3. evaluarea la fata locului, de catre auditori atestati, numiti de comisie si acceptati de laboratorul solicitant;
  4. analizarea documentatiei pentru evaluare cerere, chestionar de informare si autoevaluare, informatii culese în timpul evaluarii, raportul asupra rezultatului evaluarii si stabilirea concluziilor cu privire la satisfacerea criteriilor de autorizare de catre laboratorul solicitant;
  5. formularea si eliberarea deciziei de autorizare sau de respingere;
  6. supravegherea laboratoarelor autorizate prin reevaluare la intervale specificate si mentinerea sau modificarea, dupa caz, a statutului autorizarii suspendare, anulare.
Art. 15. Autorizarea laboratoarelor de încercari în constructii poate fi limitata în timp si poate fi însotita de anumite conditii.

Art. 16. Laboratoarele solicitante au dreptul de a fi audiate înainte de luarea unei decizii privind respingerea sau modificarea statutului autorizarii.
Eventualele litigii se rezolva, definitiv, de catre Comisia centrala de autorizare.

Art. 17. Documentele privind organizarea si functionarea sistemului national de autorizare a laboratoarelor de încercari în constructii, prevazute la art. 13, se elaboreaza de catre Inspectia de stat în constructii, lucrari publice, urbanism si amenajarea teritoriului si se aproba prin ordin al ministrului lucrarilor publice si amenajarii teritoriului.

Acreditarea laboratoarelor de încercari în constructii
Art. 18. Acreditarea laboratoarelor de încercari în constructii se face, la solicitarea acestora, de catre organisme de acreditare recunoscute, conform metodei si procedurilor de evaluare si acreditare ale acestora, pe baza standardelor SR EN 45001; SR EN 45002; SR EN ISO seria 9000 si a celorlalte reglementari aplicabile.

Art. 19. Laboratoarele de încercari în constructii, acreditate, vor transmite Comisiei centrale de autorizare o copie de pe documentul de acreditare, înstiintînd-o si despre toate modificarile intervenite în statutul acestei acreditari.

CAPITOLUL IV
Obligatii si raspunderi

Art. 20. Inspectia de stat în constructii, lucrari publice, urbanism si amenajarea teritoriului are urmatoarele atributii si raspunderi:

  1. sa organizeze sistemul national de autorizare a laboratoarelor de încercari în constructii prin:
    • înfiintarea comisiilor de autorizare, conform prevederilor art. 1012;
    • elaborarea si aprobarea documentelor de organizare si functionare a sistemului, prevazute la art. 13;
  2. sa asigure functionarea sistemului si sa âl evalueze periodic;
  3. sa asigure evidenta, prin Comisia centrala de autorizare, si sa publice periodic:
    • lista auditorilor recunoscuti;
    • lista laboratoarelor autorizate si a celor acreditate, inclusiv modificarile intervenite în statutul acestora;
    • informatii privind criteriile de autorizare, procedurile, taxele, tarifele si altele din domeniul activitatii de autorizare.
  4. sa asigure relatiile cu organismele de acreditare si cu alte institutii si organizatii din domeniu: Institutul Român de Standardizare, asociatii profesionale.
Art. 21. Comisia centrala si comisiile judetene de autorizare a laboratoarelor de încercari în constructii au urmatoarele obligatii si raspunderi:
  1. sa respecte prevederile documentelor de organizare si functionare, precum si celelalte reglementari legale aplicabile;
  2. sa asigure atât prin personalul propriu, cât si prin auditorii atestati cu care colaboreaza:
  3. impartialitatea deciziilor luate si respectarea criteriilor deontologice;
  4. confidentialitatea datelor prezentate de laboratoarele de încercari în constructii si a constatarilor proprii;
  5. sa puna la dispozitie laboratoarelor solicitante, contra cost, documentatia privind criteriile si procedurile de autorizare;
  6. sa asigure comunicarea cu laboratoarele de încercari atât în perioada de evaluare, cât si în cea de supraveghere, cu privire la deciziile luate privind autorizarea;
  7. sa participe la evaluarea sistemului de autorizare a laboratoarelor de încercari în constructii.
Art. 22. Laboratoarele de încercari în constructii au urmatoarele obligatii si raspunderi, înainte de autorizare sau de acreditare:
  1. sa se informeze asupra criteriilor stabilite prin autorizare si acreditare si sa asigure îndeplinirea lor;
  2. sa faca demersurile necesare pentru autorizare sau acreditare, dupa caz;
  3. sa furnizeze toate datele si informatiile cerute pentru autorizare sau acreditare;
  4. sa faciliteze si sa asigure conditiile necesare pentru evaluarea la fata locului, de catre auditori âmputerniciti, acceptati, conform procedurilor cunoscute;
  5. sa achite, la termenele stabilite, taxele pentru cerere, evaluare si pentru alte servicii legate de autorizare sau de acreditare;
  6. sa implementeze, dupa caz, sistemul de asigurare a calitatii si sa aplice prevederile acestuia.
Art. 23. Laboratoarele de încercari în constructii au urmatoarele obligatii si raspunderi, dupa autorizare sau acreditare:
  1. sa se conformeze permanent conditiilor avute în vedere la autorizare sau la acreditare;
  2. sa asigure conditiile necesare desfasurarii activitatilor de supraveghere;
  3. sa declare ca sunt autorizate sau acreditate numai pentru serviciile de încercare pentru care li s-a acordat autorizarea sau acreditarea;
  4. sa nu foloseasca autorizarea sau acreditarea într-un asemenea mod, încât sa compromita reputatia organismelor care acorda autorizarea sau acreditarea;
  5. sa nu mai faca uz de autorizare sau acreditare la încetarea sau suspendarea acesteia si sa înstiinteze clientii despre aceasta;
  6. sa informeze imediat organismele care au acordat autorizarea sau acreditarea, asupra oricaror schimbari survenite fata de conditiile avute în vedere la acordarea autorizarii sau a acreditarii;
  7. sa stabileasca cu clientii limitele de utilizare a documentelor emise, avînd în vedere urmatoarele puncte de vedere:
    • aceste documente nu constituie sau nu implica, prin ele însele, o aprobare a produsului de catre organismul care acorda autorizarea sau acreditarea sau de catre oricare alt organism;
    • aceste documente nu vor fi utilizate, în totalitate sau partial, în scopuri de promovare sau publicitate, si nu vor fi reproduse partial, fara acordul laboratoarelor sau, dupa caz, al organismelor care acorda autorizarea sau acreditarea.
Art. 24. Persoanele juridice si fizice implicate în activitatea de constructii investitori, pr